Aventura mea grecească. Taverna

 

12.09. Zi de odihnă. Am reușit să zăbovim în pat puțin mai mult, dar tot la 8 aveam deja cafeaua făcută și băută. După ce s-a trezit, gazda ne-a invitat să petrecem ceva timp la o tavernă agreată de ea și am stabilit să mergem acolo la 7. Nu se poate să plecăm de pe insulă și să nu fi mâncat măcar o dată la o tavernă.

Gândindu-ne că nu putem pleca din Grecia fără să fi văzut Parthenonul, am rezervat bilete pentru Acropole și ne-am luat bilete la feribot pentru prima cursă de dimineață, la 8,25. Am luat și vignetă pentru Bulgaria din timp. Tot acum am făcut rezervarea pentru dormit în Bulgaria. Pentru că nu am găsit în preajma Sofiei, care ar fi fost cam la jumătatea drumului spre casă, am ales o cazare la Blagoevgrad: Studio colour. După amiază am plecat să căutăm supermarketul să ne aprovizionăm cu chestii de mâncare pentru drum.

Seara am petrecut-o cu gazda la taverna Tereza din Mirsini, unde fiica Terezei, Maria, ne-a servit. Pitoresc, înghesuit între căsuțele albe, aproape de o biserică, localul ascuns între case pe alei înguste de străbătut doar cu piciorul, oferă produse tradiționale și locale: brânză feta, vinuri locale, mâncăruri de porc, pui, cocoș, iepure și capră, sosuri tzatziki și garnituri din dovlecel, fenicul, fava (o mâncare tradițională a Greciei din fasole fără coajă, asemănătoare fasolei frecate). La încheiere am luat pepene roșu, karpoúzi – cum îi spune în greacă. Vinul roșu, dulce și aromat a anticipat și a încheiat o masă delicioasă. Felul cu porc și orez se topea în gură, iar puiul cu cartofi la cuptor a fost, de asemenea, delicios. Încadrată de plante cu flori, locația miroase minunat, amestecul de mirosuri (flori, smochini și mâncare gătită în casă) este unic și irepetabil. 

După o masă copioasă, gazdele noastre ne-au lăsat să ne întoarcem la mașină printre casele albe, impecabile, prin fața unei biserici cu o turlă înaltă, călcând pe piatra perfectă din marmură și granit așezată în formă de mozaic roman, pe scări în sus și-n jos. Curățenie peste tot, ici-colo câte un localnic, câte o frunză căzută din copaci, în rest liniște. Străduțele luminate îți lasă un sentiment de pace și relaxare. Am observat din loc în loc câte o scurgere pentru apa de ploaie care lasă să alunece prin rigole toată apa în adâncimile insulei așa încât străzile să fie mereu curate. Marginile rotunjite ale teraselor caselor te îndeamnă să le atingi în trecere, parcă pentru a te convinge că sunt la fel de netede precum arată.

Seara la tavernă a încheiat scurtul sejur pe insulă.