Toate-s vechi şi nouă toate! Parcă în ultima vreme stă timpu-n loc. Trăiesc în locul în care nu se întâmplă nimic. sunt nedreaptă: se întâmplă, dar nu sunt eu acolo să aflu… trece o zi după alta fără nimic spectaculos. Sunt eu de vină că nu mai simt nimic? Sau sunt bune şi perioadele astea de relax la ceva? Cine poate şti? Aşa că nu e nimic nou pe frontul de vest! La radio cântă: aştept să se întâmple ceva nou în viaţa mea… nu-mi vine să cred că tocmai acum am dat drumul la radio….
Aştept să se întâmple ceva… nici măcar nu ştiu ce. Unii spun că perioadele astea sunt bune ca să acumulezi energie pentru câte rele vor veni… dar eu nu sunt negativistă. Şi nu văd răul ca pe o catastrofă: dacă e să se întâmple, se întâmplă! Ce pot face eu? Din fiecare rău putem învăţa o lecţie. Depinde cu ce atitudine trecem prin toate. Dacă vedem fiacre şut în fund ca pe un pas înainte avem toate şansele să avansăm. Altfel stăm pe loc şi amorţim. Ca mine acum. Măcar un lucru am învăţat de la viaţă: să nu mă preocupe soarta altora când eu n-am nimic de făcut. Nu e de folos nimănui să mă uit în curtea altuia. Şi nici să-mi fac planuri pe care nu le voi împlini niciodată. Viaţa îmi spune de o vreme: time out! Aşa că mă bucur de pauza asta fiind pe aici, cu voi. Mă bucur de fiecare din rândurile voastre, pentru că pe mine m-a părăsit inspiraţia de o vreme. Şi n-a mai venit acasă de o vreme destul de lungă. Ce să fac? Aşa sunt eu. Spuneau şi profesorii la şcoală că sunt brânză bună în burduf de câine şi că lucrez în salturi. Nici măcar vreun film excepţional n-am văzut de o vreme. De la Powder. Caut scop şi sens în toate şi nu găsesc în nimic.
Spre surprinderea mea, nu sunt singură în tăcerea mea. Dau o căutare pe net că nu mai ştiam exact cum era povestea aia cu locul în care nu se întâmplă nimic şi găsesc o grămadă de pagini… bloguri… etc. Deci nici în a face nimic nu sunt mai bună ca toţi. Nici în asta nu sunt originală… Ca în bancul acela: „Ce faci dragă azi? Nimic. Păi, parcă asta ai făcut şi ieri! Da, dar n-am terminat!”
Aşa că ataşez una din ultimele poze cu piticul nostru pentru că ea ne mai umple existenţa cu câte ceva nou în fiecare zi.
4 comentarii:
poate ca trebuie sa te bucuri si de lucrurile marunte....si desi spui ca inspiratia nu a mai trecut pe la tine...textul de mai sus este chiar reusit:)
o primavara frumoasa in continuare
p.s.:bebbele e adorabil:)
multumesc pentru comentariu si aprecieri, draga mea. :)
http://angelzori.wordpress.com/2009/05/13/ce-te-face-sa-te-numesti-maritata-un-act-de-hartie-sau-actul-iubirii/
Sa-ti traiasca piticul; si nu te zdruncina prea tare ca nu se intimpla nimic...ba mai bine bucura-te ...ca peste tot se aud numai vesti proaste asa ca...tu esti bine. Multumeste Domnului pentru pace si bucurie...si pentruca nimic nu ti-o tulbura. Asta este o binecuvintare.
Trimiteți un comentariu