N-am mai scris de muuult.... Dar cu câteva minute în urmă fiica mea m-a provocat printr-un mesaj pe telefon: "Fă o compunere cu titlul E-un cântec tot ce sunt şi o vom compara acasă cu a mea." Iată ce a ieşit:
E-un cântec tot ce sunt
Toamna-şi scutură frunzele ruginii îmbrăcând glia
rece cu aripi frânte de înger căzut. Sufletul meu cântă armonia naturii stinse
pe strune de emoţie rătăcită, pierdută în negura unei veri demult apuse…. Lacrimi
reci de ploaie de toamnă îmi brăzdează obrajii palizi adunând răsucite sub
barbă degete împletite de apă sărată. Vine iarna?
Soare de decembrie îmi arde ochii ascunşi sub
sticle fumurii, obosiţi de-atâta alb strălucitor. Oameni de zăpadă ridică braţe
reci spre cerul încărcat de nea căzândă şi mă îngână dispreţuitor: „sâc, sâc,
sunt mai cald ca tine!”
Primăvară! Căldura sufletului meu, anotimp al
renaşterii din cenuşă şi gheaţă! Flori albe scot capetele din zăpadă însoţind
verdele crud al învierii. Totul este metamorfoză, chiar şi sufletul meu. Privesc
în interiorul meu cu ochii minţii şi văd dezgheţul: da, mai sunt acolo. Vibrez
a viaţă cu fiecare resort al inspi-expiraţiei mele, sunt vie! Inspir viaţă şi
culoare, expir îngheţ şi dezolare!
Căldurăăăă! În sfârşit, vară! Alerg desculţă în foşnet
de pădure cu urechile ciulite la ciripit de pasăre singuratică! Tremurat de
frunze foşnitoare ţin isonul pârâuaşului vesel de viaţă curgătoare. Sunt aici,
simt, deci exist! Ascult viaţa, o absorb cu privirea şi cu fiecare simţ, adun
şi strâng ca să pot da mai departe, exprim sunet şi vibraţie, e-un cântec tot
ce sunt!
4 comentarii:
Foarte dragut textu. Si a ei cum a fost?
Da... Nu... Mami are un talent extraodinar de a scrie şi eu am moştenit o parte din talentul ei, dar încă nu am cunoştinţele necesare ca să mă pot compara cu ea la nivelul ei. Aşa că, după ce voi reuşi şi eu să mă apropii cât de cât de nivelul ei, voi posta şi eu ceva. :)
Cati ani are fetita?
15
Trimiteți un comentariu