marți, 20 noiembrie 2012

Timpul trece...

Şi mă trezesc (după muuultă vreme, ca acum) că nu am mai postat nimic. Pur şi simplu nu-mi mai ajunge timpul. Ne risipim uneori în zeci de direcţii şi uităm de unde am plecat. Acuma, de ce să nu recunosc, îmi place ce fac. Numai că-mi lipseşte scrisul. Niciodată nu am putut să mă formez pe stil gazetăresc, dare de seamă şi gata! Sunt vorbă lungă, îmi place analiza, îmi place să bat câmpii şi să despic firul în 20. Aşa sunt eu. De când am postat ultima oară s-au întâmplat multe. Am început proiectul cu copiii, fac lecţiile cu 15 copii în mod constant, zilnic şi cu alţii 5 sporadic. 
Stau şi mă gândesc uneori ce faină-i viaţa! Chiar ieri împărtăşeam soţului meu cum mi s-au împlinit visele copilăriei. Îmi doream să fiu învăţătoare, acum sunt. Îmi doream să fiu profesoară, acum sunt! Ce satsfacţie mai mare poate avea un om decât să investească în copii? Când văd rezultatele muncii lor, îmi creşte inima de bucurie, vorba povestitorului! Şi, nu ştiu alţii cum sunt (tot vorba lui) dar eu simt că trăiesc abia atunci când văd ceva în urma mea. Deşi, până la urmă, nu ducem nimic cu noi!
Acum ne pregătim de Crăciun. Învăţăm colinde, repetăm rolurile scenetei şi ne pregătim să învingem emoţiile scenei. Mi-am tot propus să adun toate blogurile într-unul, dar nu am aflat încă cum pot face asta. Poate va fi un "ghiveci" prea mare, aşa că, deocamdată, rămân aşa. Şi cred că pot să zic deja: "Sărbători fericite" pentru că într-o săptămână începe sezonul! 

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails